Politica agricolă comună pe scurt

Obiectivele politicii agricole comune

Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. Ea caută:

• să îi sprijine pe fermieri și să îmbunătățească productivitatea agricolă, pentru o aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile;
• să îi protejeze pe agricultorii din Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să-și poată asigura un trai decent;
• să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la gestionarea durabilă a resurselor naturale;
• să conserve zonele rurale și peisajele de pe întreg teritoriul său;
• să mențină vitalitatea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din sectorul agricol, din cel agroalimentar și din sectoarele asociate.

PAC este o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și finanțată la nivel european din resursele bugetului UE.

PAC 2023-2027

Pentru a consolida rolul agriculturii europene în viitor, PAC a evoluat de-a lungul anilor, adaptându-se la evoluțiile economice și la cerințele și nevoile cetățenilor.

PAC 2023-2027 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Sprijinul pentru fermierii și părțile interesate din mediul rural din cele 27 de țări ale UE se bazează pe cadrul juridic al PAC pentru perioada 2023-2027 și pe alegerile detaliate în planurile strategice PAC aprobate de Comisie. Planurile aprobate sunt menite să aducă o contribuție semnificativă la ambițiile Pactului verde european, ale Strategiei „De la fermă la consumator” și ale Strategiei privind biodiversitatea.

În practică

Agricultura are un statut aparte, pentru că:

• în ciuda importanței producției alimentare, venitul fermierilor este cu circa 40 % mai mic în comparație cu veniturile din alte sectoare;
• agricultura este mai dependentă de condițiile meteorologice și climatice decât majoritatea celorlalte sectoare;
• există un decalaj de timp inevitabil între momentul în care se schimbă cererea consumatorilor și momentul când agricultorii pot răspunde acestei schimbări – pentru a putea produce mai mult grâu sau lapte, de exemplu, este nevoie de timp.

Agricultorii trebuie să-și mențină rentabilitatea activității, dar în același timp și să lucreze în mod sustenabil și ecologic și să conserve solurile și biodiversitatea.

Incertitudinile comerciale și impactul agriculturii asupra mediului justifică rolul important al sectorului public în viața fermierilor noștri. PAC include următoarele măsuri:

• sprijinul pentru venit prin plăți directe, care contribuie la stabilitatea veniturilor și îi remunerează pe agricultorii care protejează mediul și furnizează servicii publice pe care piața nu le plătește în general, cum ar fi îngrijirea mediului rural;
• măsurile de piață pentru a face față unor situații dificile, cum ar fi o diminuare bruscă a cererii din cauza unei alerte sanitare sau o scădere a prețurilor ca urmare a unei oferte excedentare temporare pe piață;
• măsurile de dezvoltare rurală, cu programe naționale și regionale care să răspundă nevoilor și provocărilor cu care se confruntă zonele rurale.

Finanțarea PAC

Ponderea sprijinului pentru agricultorii europeni din bugetul general al UE reflectă numeroasele variabile implicate în asigurarea unui acces neîntrerupt la alimente de înaltă calitate. Printre acestea se numără sprijinul pentru venit acordat fermierilor, acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și măsurile de menținere a unor comunități rurale dinamice.

PAC este finanțată prin două fonduri care fac parte din bugetul UE:

• Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care oferă sprijin direct și finanțează măsuri de piață;
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care finanțează dezvoltarea rurală.

Plățile sunt gestionate la nivel național de fiecare țară a UE. Fiecare țară publică informații despre beneficiarii plăților PAC, în conformitate cu normele UE în materie de transparență.

Informații pe aceeași temă

Finanțarea PAC

Ciclul de viață al bugetului anual al UE

Bugetul UE

Beneficiile PAC

PAC definește condițiile care le vor permite agricultorilor să își îndeplinească multiplele funcții în societate:

Producția de alimente

• În UE sunt circa 10 milioane de exploatații agricole și 17 de milioane de persoane care lucrează în mod regulat în acest sector. Acestea oferă o varietate impresionantă de produse accesibile, sigure, de bună calitate și în cantități mari.
• UE este cunoscută în întreaga lume pentru alimentele și tradițiile sale culinare și reprezintă unul dintre principalii producători și exportatori neți de produse agroalimentare din lume. Datorită resurselor sale agricole excepționale, UE ar putea și ar trebui să joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel mondial.

Dezvoltarea comunității rurale

• Zonele noastre rurale și resursele lor naturale prețioase oferă multe locuri de muncă legate de agricultură – fermierii au nevoie de mașini agricole, clădiri, combustibili, îngrășăminte și îngrijiri medicale pentru animale. Toate aceste produse și servicii formează așa-numitele sectoare „din amonte”.
• Alți oameni lucrează în sectoarele „din aval”, adică se ocupă de pregătirea, prelucrarea și ambalarea alimentelor, precum și de depozitarea, transportul și vânzarea cu amănuntul a acestora. În UE, sectorul agricol și alimentar asigură circa 40 de milioane de locuri de muncă.
• Pentru a funcționa eficient și a rămâne moderne și productive, atât fermele, cât și sectoarele din amonte și din aval au nevoie de acces rapid la cele mai recente informații despre domeniul agricol, despre metodele de cultivare și de creștere și despre evoluțiile pieței. În perioada 2014-2020, resursele PAC au fost direcționate către furnizarea unor tehnologii de mare viteză, a unor servicii de internet mai bune și a unei infrastructuri de calitate pentru circa 18 milioane de europeni din mediul rural – echivalentul a 6,4 % din populația rurală a UE.

O agricultură durabilă

• Agricultorii se confruntă cu o dublă provocare – ei trebuie să producă alimente, dar să protejeze în același timp natura și biodiversitatea. Utilizarea prudentă a resurselor naturale este esențială pentru producția de alimente și pentru menținerea calității vieții, nu numai pentru generațiile actuale, ci și pentru cele viitoare.

Actorii principali ai PAC

Comisia Europeană consultă în mod regulat grupurile de dialog civil și comitetele agricole pentru a elabora cele mai bune reglementări și politici în materie de agricultură. Grupurile de experți consiliază Comisia Europeană în acest sens – de exemplu, Grupul operativ privind piețele agricole formulează opinii referitoare la practicile comerciale neloiale.

Atunci când planifică, elaborează și propune noi norme europene, Comisia efectuează mai întâi studii de impact, pentru a vedea dacă este necesară intervenția UE și pentru a examina potențialul impact al soluțiilor disponibile. Aceste studii reprezintă un element central al Agendei UE pentru o mai bună reglementare. În sectorul agriculturii și al dezvoltării rurale s-au efectuat studii de impact în 2003 (evaluarea la jumătatea perioadei), în 2008 (bilanțul de sănătate – SEC(2008) 1885), în 2011 („PAC în perspectiva anului 2020” – SEC(2011) 1153 final) și în 2018 (sprijin pentru planurile strategice pentru perioada de după 2020 – SWD (2018) 301 final).

Curtea de Conturi a UE joacă un rol important în monitorizarea cheltuielilor în agricultură.

Comisia publică periodic rezultatele sondajelor Eurobarometru din seria „Opinia europenilor despre agricultură și PAC”. Aceste sondaje se efectuează în toate țările din UE și oferă informații importante cu privire la percepția europenilor asupra PAC – cât de conștienți sunt de sprijinul oferit prin PAC, ce cred despre rezultatele și importanța acestei politici, despre aspectele de calitate, despre mediul înconjurător...

Evaluarea PAC

Evaluarea PAC 2023-2027

În conformitate cu cerințele sale în materie de transparență și monitorizare, Comisia a elaborat un tablou de bord online care prezintă țintele stabilite la nivel național de fiecare țară din UE în planul său strategic PAC aprobat. 

Legislația PAC include 44 de „indicatori de rezultat”, legați de obiective specifice. Nu toate cele 44 de obiective trebuie incluse în fiecare plan strategic PAC. Obiectivele iau în considerare nevoile și măsurile planificate decise la nivel național. 

Evaluarea PAC 2014-2020

Comisia evaluează PAC prin intermediul cadrului comun de monitorizare și evaluare (CMEF).

Scopul CMEF este de a demonstra realizările PAC în perioada 2014-2020 și de a îmbunătăți eficiența acestei politici prin indicatorii PAC.

Temei juridic

Temeiul juridic pentru politica agricolă comună este stabilit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

PAC 2023-2027 este reglementată de trei regulamente, care se aplică în general de la 1 ianuarie 2023:

• Regulamentul (UE) 2021/2116 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013;
• Regulamentul (UE) 2021/2115 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice PAC și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013;
• Regulamentul (UE) 2021/2117 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole; a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare; a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind indicațiile geografice ale produselor vitivinicole aromatizate; și a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale UE.

Următoarele patru regulamente stabilesc diferitele aspecte practice ale PAC 2014-2020:

• Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme referitoare la plățile directe acordate fermierilor;
• Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 privind o organizare comună a piețelor produselor agricole;
• Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală;
• Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

În perioada 2021-2022, s-a aplicat un regulament de tranziție (Regulamentul UE 2020/2220). Acesta a stabilit condițiile pentru acordarea de sprijin din FEGA și FEADR pe parcursul respectivilor ani, extinzând și modificând dispozițiile stabilite în regulamentele precedente. Regulamentul de tranziție a rămas în vigoare până când a demarat noua PAC.

PAC este gestionată de departamentul pentru agricultură și dezvoltare din cadrul Comisiei Europene. Pentru a aplica politica agricolă comună, Comisia poate adopta acte delegate și acte de punere în aplicare.

Informații pe aceeași temă

Repertoriul legislației în vigoare

Despre procesul legislativ al UE