Un nou model de performanță

Noul model de performanță este piatra de temelie a noii politici agricole comune (PAC) și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Acesta reprezintă o reorientare către un accent puternic pe performanță și rezultate, precum și o reechilibrare a responsabilităților între țările UE și Comisie, menținând în același timp sistemul solid de asigurare a cheltuielilor PAC. Noul model de performanță ține seama de nevoile fiecărei țări, oferind o marjă largă de manevră pentru a modela politica agricolă. Acesta recunoaște particularitățile țărilor UE și, totodată, garantează omogenietatea acestora.

Noul model de performanță se bazează pe planurile strategice PAC ale țărilor UE și pe sistemele lor de guvernanță funcționale. Scopul planurilor strategice PAC este ca țările UE să elaboreze și să își direcționeze intervențiile pentru a răspunde nevoilor specifice, îndeplinind în același timp obiectivele la nivelul UE.

Odată cu noul model de performanță, PAC a trecut de la un model bazat pe conformitate la un model bazat pe performanță, cu o abordare mai raționalizată, care stabilește obiective pentru politica în ansamblu și vizează obținerea rezultatelor prin luarea în considerare a nevoilor specifice fiecărei țări.

Prin urmare, a fost stabilit un set de norme mai puțin detaliate la nivelul UE, care să permită țărilor UE să depună eforturi pentru atingerea obiectivelor comune ale UE prin intermediul propriilor planuri strategice PAC care sunt adaptate la contextele naționale și regionale respective.

Legislația PAC dispune în prezent de un set comun de indicatori pentru un cadru de performanță, monitorizare și evaluare. Indicatorii vor fi monitorizați prin rapoarte anuale de performanță pentru a evalua progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește atingerea țintelor și a obiectivelor PAC.

Într-un exercițiu anual de verificare a performanței, Comisia va verifica dacă cheltuielile țărilor UE sunt corelate cu rezultatele, în timp ce, într-o perspectivă multianuală, vor fi urmărite realizările și obiectivele țărilor UE.

Accentul pus pe performanța politicilor se va reflecta, de asemenea, în noua abordare în materie de asigurare. Întrucât legislația UE nu va mai defini norme detaliate de conformitate pentru beneficiari, performanța la nivel național va fi noua sursă de asigurare pentru punerea în aplicare a PAC.

Eligibilitatea cheltuielilor în cadrul planului strategic PAC va fi condiționată de buna funcționare a sistemelor de guvernanță ale statelor membre, inclusiv de respectarea cerințelor de bază ale UE și de corelarea cheltuielilor cu rezultatele obținute.

Comisia dispune de diverse instrumente pentru a proteja bugetul Uniunii în cazul în care cheltuielile țărilor UE nu au un rezultat corespunzător sau în cazul în care sistemele de guvernanță ale țărilor respective nu funcționează corect.

Atunci când țările UE nu sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește punerea în aplicare a PAC, Comisia va colabora îndeaproape cu acestea prin intermediul unor planuri de acțiune pentru a îmbunătăți rezultatele și pentru a se asigura că PAC îndeplinește obiectivele la nivelul UE. Există, de asemenea, posibilitatea de a suspenda rambursarea din bugetul Uniunii către țara UE în cazul în care planul de acțiune nu este pus în aplicare sau dacă este vădit insuficient pentru a remedia situația. 

Cu noul model de performanță, țările UE pot personaliza sprijinul acordat agriculturii în funcție de nevoile lor și de cele ale fermierilor lor, în vederea îndeplinirii obiectivelor PAC. Acesta permite, de asemenea, reducerea complexității și a sarcinii administrative.

Noul model de performanță promovează simplificarea, permițând țărilor UE să își formeze propriile sisteme de control și de sancționare.

Cadrul PAC anterior s-a bazat pe cerințe detaliate la nivelul UE și a prevăzut controale stricte, sancțiuni și mecanisme de audit. Regulile erau foarte prescriptive, până la nivel de exploatare agricolă. Într-un context agricol și climatic foarte diversificat, rezultatele dorite și valoarea adăugată europeană nu se obțin prin abordări de tip descendent, nici prin soluții universale care nu țin seama de specificități.

În noul model de performanță, legislația UE stabilește parametrii de bază ai politicii (obiectivele PAC, tipuri largi de intervenții, cerințe de bază), în timp ce țările UE poartă o responsabilitate mai mare și se vor bucura de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul în care îndeplinesc obiectivele și ating țintele convenite.

Pentru a genera valoare adăugată și pentru a menține o piață internă agricolă funcțională, țările UE lucrează în cadrul unui proces structurat care s-a materializat în planurile strategice PAC, care ar acoperi intervențiile pentru plățile directe, pentru sectoare și pentru dezvoltarea rurală, asigurând coerența politicilor. Modelul de realizare a obiectivelor va continua astfel să asigure condiții echitabile, menținând caracterul comun și cei doi piloni ai politicii. Aprobarea planurilor strategice PAC de către Comisie va avea în vedere maximizarea contribuției PAC la prioritățile și obiectivele UE și la realizarea obiectivelor în materie de climă și energie ale țărilor UE. Acest lucru este important pentru a asigura menținerea unei abordări comune în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu și climă în toate țările UE.

Temeiul juridic pentru politica agricolă comună este stabilit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

PAC 2023-2027 este reglementată de trei regulamente, care se aplică de la 1 ianuarie 2023:

• Regulamentul (UE) 2021/2116 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013;
• Regulamentul (UE) 2021/2115 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice PAC și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013;
• Regulamentul (UE) 2021/2117 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole; a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare; a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind indicațiile geografice ale produselor vitivinicole aromatizate; și a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale UE.