Politica agricolă comună (PAC) are un rol esențial în gestionarea tranziției către un sistem alimentar sustenabil și în consolidarea eforturilor pe care le depun fermierii europeni pentru a contribui la obiectivele UE în materie de climă și pentru a proteja mediul înconjurător.
Eco-schemele reprezintă un nou instrument în cadrul PAC pentru sprijinirea acestei tranziții. Țările UE își definesc eco-schemele în planurile lor strategice PAC. Apoi Comisia le evaluează și le aprobă ca instrumente-cheie prin care PAC poate îndeplini obiectivele Pactului verde.
Eco-schemele, pe scurt
Practicile agricole care ar putea fi sprijinite prin eco-scheme trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- să acopere activități legate de climă, mediu, bunăstarea animalelor și rezistența la antimicrobiene;
- să fie definite pe baza nevoilor și priorităților identificate la nivel național/regional;
- să aibă un nivel de ambiție care să depășească cerințele și obligațiile stabilite în cadrul scenariului de referință (inclusiv condiționalitatea);
- să contribuie la atingerea obiectivelor Pactului verde european.
Obiectivele Pactului verde european
Reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice în general și a riscurilor asociate acestora, precum și reducerea cu 50 % a utilizării de pesticide mai periculoase, până în 2030
Orientarea a cel puțin 25 % din terenurile agricole ale UE către agricultura ecologică, precum și o creștere semnificativă a acvaculturii ecologice, până în 2030
Reducerea cu 50 %, până în 2030, a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și în acvacultură
Reducerea cu cel puțin 50 % a pierderilor de nutrienți, fără a deteriora fertilitatea solului; astfel se va reduce utilizarea îngrășămintelor cu cel puțin 20 % până în 2030.
Planurile strategice PAC implementează condiționalitatea consolidată, eco-schemele, serviciile de consiliere agricolă, precum și măsurile și investițiile de agromediu și climatice pentru a aborda obiectivele Pactului verde, în special pe cele care decurg din Strategia „De la fermă la consumator” și din Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, și pentru a îndeplini obiectivele specifice ale PAC în materie de climă și mediu.
Obiectivele specifice ale PAC
- Obiectivul specific nr. 4
Contribuția la energia durabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea
- Obiectivul specific nr. 5
Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale precum apa, solul și aerul
- Obiectivul specific nr. 6
Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor
- Obiectivul specific nr. 9
Ameliorarea bunăstării animalelor și abordarea rezistenței la antimicrobiene
Acțiuni în cadrul planurilor strategice PAC
Măsurile țărilor UE detaliate în planurile strategice PAC acoperă diferite domenii ale acțiunilor în domeniul mediului, al schimbărilor climatice și al bunăstării animalelor, respectiv:
a. atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de practicile agricole, precum și menținerea stocurilor de carbon existente și îmbunătățirea sechestrării carbonului
b. adaptarea la schimbările climatice, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de practicile agricole, precum și menținerea stocurilor de carbon existente și îmbunătățirea sechestrării carbonului
c. protejarea sau îmbunătățirea calității apei și reducerea presiunii asupra resurselor de apă
d. prevenirea degradării solului, refacerea solului, îmbunătățirea fertilității solului și a gestionării nutrienților
e. protejarea biodiversității, conservarea sau refacerea habitatelor sau a speciilor, inclusiv menținerea și crearea de elemente de peisaj sau de zone neproductive
f. acțiuni pentru o utilizare sustenabilă și redusă a pesticidelor
g. acțiuni de ameliorare a bunăstării animalelor sau de abordare a rezistenței la antimicrobiene
Planurile strategice PAC ale țărilor UE combină o gamă largă de intervenții pentru a răspunde nevoilor lor specifice și pentru a obține rezultate tangibile în raport cu obiectivele de la nivelul UE, contribuind în același timp la Pactul verde.
Planurile trebuie să contribuie la legislația și angajamentele UE în materie de climă și mediu și să fie în concordanță cu acestea, inclusiv cu cele prevăzute de strategia „De la fermă la consumator” și de Strategia privind biodiversitatea.
Exemple de practici agricole
Informațiile furnizate cu privire la practicile agricole pe care le-ar putea sprijini eco-schemele le oferă fermierilor, administratorilor, oamenilor de știință, părților interesate și publicului posibilitatea de a afla mai multe despre eco-scheme și de a-și împărtăși experiența. Această listă a fost stabilită în urma unei discuții aprofundate cu experți.
Următoarele practici corespund acțiunilor din cadrul planurilor strategice PAC care acoperă domeniile mediului, schimbărilor climatice și bunăstării animalelor enumerate mai sus.
Practici stabilite în instrumentele de politică ale UE
- Practici agricole ecologice, așa cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2018/848 (b, c, d, f, g)
- Conversia la agricultura ecologică (b, c, d, f, g)
- Menținerea agriculturii ecologice (b, c, d, f, g)
- Practici de combatere integrată a dăunătorilor, așa cum sunt definite în Directiva privind utilizarea sustenabilă (b, c, d, e, f) și care includ:
- Zone tampon în care se aplică practici de gestionare și nu se folosesc pesticide (c, e, f)
- Controlul mecanic al buruienilor (c, e, f)
- Utilizarea sporită a soiurilor și speciilor de culturi reziliente și rezistente la dăunători (b)
- Terenuri lăsate în pârloagă cu o compoziție de specii diferite pentru biodiversitate (c, e, f)
Alte practici
- Rotația culturilor cu leguminoase (a, b, d, f)
- Culturi mixte – culturi multiple (b, d, e, f)
- Culturi de acoperire între rândurile de pomi de pe plantații permanente – livezi, plantații viticole, măslini – practică agricolă care depășește obligațiile în materie de condiționalitate (a, c, d, e, f)
- Acoperirea solului pe timp de iarnă și culturi de captare – practică agricolă care depășește obligațiile în materie de condiționalitate (a, b, c, d)
- Sisteme de creștere a animalelor cu exploatarea neintensivă a pășunilor (a, c, d, g)
- Utilizarea culturilor/soiurilor de plante mai rezistente la schimbările climatice (b, c, e, f)
- Specii mixte/diverse pajiști permanente în scopul biodiversității (polenizare, păsări, plante furajere pentru vânat) (c, d, e, f)
- Îmbunătățirea cultivării orezului pentru a reduce emisiile de metan (de exemplu, alternarea tehnicilor umede și uscate) (a)
- Practici și standarde stabilite în cadrul normelor privind agricultura ecologică (b, c, d, f)
- Planuri de hrănire: adecvarea hranei și a apei și accesul la acestea, analize ale calității hranei pentru animale și a apei (de exemplu, micotoxine), strategii optimizate în materie de furaje (g)
- Adăposturi adecvate: spații mai mari per animal, pardoseală îmbunătățită (de exemplu, așternut din paie furnizat zilnic), fătare liberă, asigurarea unui mediu îmbogățit (de exemplu, posibilități de scormonit pentru porci, stinghii pentru păsări, materiale de construcție pentru cuiburi etc.), umbrire/aspersoare/ventilație pentru combaterea stresului termic (b, g)
- Practici și standarde stabilite în cadrul normelor privind agricultura ecologică (g)
- Practici care sporesc robustețea, fertilitatea, longevitatea și adaptabilitatea animalelor, de exemplu durata de viață a vacilor de lapte; creșterea animalelor cu emisii mai scăzute, promovarea diversității genetice și a rezilienței (a, b, g)
- Planuri de prevenire și control în domeniul sănătății animalelor: plan general de reducere a riscului de infecții care necesită antimicrobiene și care acoperă toate practicile de creștere relevante, de exemplu vaccinarea și tratamentele, biosecuritatea sporită, utilizarea aditivilor furajeri etc. (g)
- Asigurarea accesului la pășuni și prelungirea perioadei de pășunat pentru animalele erbivore (a, b, g)
- Asigurarea și gestionarea accesului regulat la suprafețe în aer liber (g)
- Stabilirea și menținerea elementelor de peisaj – practică agricolă care depășește obligațiile în materie de condiționalitate (a, c, d, e)
- Plan de gestionare și întreținere a elementelor de peisaj (e, f)
- Crearea și menținerea unor sisteme silvopastorale cu biodiversitate ridicată
- Terenuri lăsate în pârloagă cu o compoziție de specii diferite pentru biodiversitate (polenizare, păsări, plante furajere pentru vânat) (c, e, f)
- Păstorit în spații deschise și între culturi permanente, transhumanță și pășunat comun (b, d, e, f, g)
- Crearea și îmbunătățirea habitatelor seminaturale (a, b, c, d, e, f, g)
- Reducerea utilizării îngrășămintelor, gestionarea cu intensitate redusă a culturilor arabile (a, b, c, d, e, f, g)
- Agricultură de conservare (a, d)
- Reumidificarea zonelor umede/turbăriilor, paludicultură (a, c, d, e)
- Nivel minim al pânzei freatice în timpul iernii (a, c, d)
- Gestionarea adecvată a reziduurilor, și anume îngroparea reziduurilor agricole, însămânțarea pe reziduuri (a, c, d)
- Crearea și menținerea de pajiști permanente (a, c, d, e, f)
- Utilizarea extensivă a pășunilor permanente (a, c, d)
- Plan de gestionare a nutrienților, utilizarea de abordări inovatoare pentru a reduce la minimum eliberarea de nutrienți, pH optim pentru absorbția nutrienților, agricultură circulară (a, c, d, f)
- Agricultură de precizie pentru reducerea factorilor de producție (îngrășăminte, apă, produse de protecție a plantelor) (e, f)
- Îmbunătățirea eficienței irigațiilor (b)
- Punerea în aplicare a unor măsuri legate de nitrați care depășesc obligațiile în materie de condiționalitate (c, d, e,)
- Măsuri de reducere și prevenire a poluării apei, aerului și solului din cauza excesului de nutrienți, de exemplu prelevarea de probe din sol, dacă aceasta nu este deja obligatorie, crearea de capcane pentru nutrienți (c, d, e)
- Gestionarea cererii de apă pentru culturi (trecerea la culturi mai puțin consumatoare de apă, schimbarea datelor de plantare, optimizarea orarelor de irigare) (b)
- Perdele de prevenire a eroziunii și perdele de protecție împotriva vântului (b, d, e)
- Crearea sau întreținerea de terase și culturi în fâșii (b, d, e)
- Aditivi furajeri pentru reducerea emisiilor generate de fermentația enterică (a)
- Îmbunătățirea gestionării și depozitării gunoiului de grajd (a)
Temei juridic
Regulamentul (UE) 2018/848 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului
Linkuri către pagini conexe
Eco-schemele îi sprijină pe agricultorii care adoptă sau mențin practici agricole care contribuie la îndeplinirea obiectivelor UE în materie de mediu și climă.
Despre obiectivele politicii agricole comune pentru perioada 2023-2027, cu analize individuale și evaluări ale relevanței.
Norme și politici legate de agricultura ecologică. Certificări ecologice. Sprijin și criterii de acordare a sprijinului pentru agricultura ecologică.