Direct la conținutul principal
Agriculture and rural development

Sectorul vitivinicol

Sprijinirea și protejarea viticultorilor, a producătorilor de vin, a comercianților și a consumatorilor din UE prin intermediul politicilor, al legislației, al etichetării, al măsurilor comerciale și al monitorizării pieței.

Prezentare generală

Uniunea Europeană este cel mai mare producător de vin din lume. Între 2016 și 2020, producția sa medie anuală a fost de 165 milioane hectolitri. În 2020, a reprezentat 45 % din regiunile viticole, 64 % din producție și 48% din consum. Sectorul vitivinicol este cel mai mare sector agroalimentar din UE în ceea ce privește exporturile (7,6 % din valoarea agroalimentară exportată în 2020).

De la prima organizare comună a pieței (OCP) în 1962, piața vitivinicolă s-a dezvoltat considerabil. Cea mai recentă reformă a sectorului, adoptată în 2008, revizuită și inclusă, în 2013, în OCP unică, a avut următoarele trei obiective:

  • creșterea competitivității producătorilor de vin din UE, creșterea reputației vinurilor europene și recâștigarea cotei de piață atât în UE, cât și în afara ei;
  • simplificarea, clarificarea și eficientizarea normelor de gestionare a pieței, pentru a obține un echilibru mai bun între cerere și ofertă;
  • păstrarea celor mai bune tradiții ale viticulturii europene și stimularea rolului său social și ecologic în zonele rurale.

Pe lângă obiectivele sale generale care urmăresc armonizarea, raționalizarea și simplificarea legislației, Regulamentul delegat 2018/273 al UE a înlocuit regimul drepturilor de plantare din 2015 cu un sistem de autorizații de plantări de viță-de-vie în perioada 2016-2030, permițându-le producătorilor competitivi să crească producția, în anumite limite. Regulamentul 2021/2117 al UE a prelungit aplicarea sistemului de autorizații până în 2045, urmând ca două evaluări la jumătatea perioadei să fie efectuate de Comisie în 2028 și respectiv în 2040, cu scopul de a verifica funcționarea sistemului și de a face propuneri, dacă este cazul.

Reformele pieței vitivinicole a UE

Organizarea pieței vitivinicole a UE, care la început a fost foarte deschisă, nu prevedea limite pentru plantările de viță-de-vie și dispunea de foarte puține instrumente de reglementare a pieței, pentru a face față variațiilor anuale ale producției. Ulterior, aceasta a limitat libertatea de plantare și a cuplat această măsură cu vânzările aproape garantate, ceea ce a generat un excedent structural major.

 

  1. 2013

    Reforma adoptată de UE urmărea armonizare, raționalizarea și simplificarea dispozițiilor PAC adoptate în cadrul reformelor anterioare

  2. 2008

    Aceasta prevedea, printre altele, îmbunătățirea competitivității și reputației vinurilor produse în UE, simplificarea normelor de gestionare a pieței și conservarea tradiției viticulturii europene, prin sporirea rolului său social și ecologic în zonele rurale

  3. 1999

    Reforma a consolidat obiectivul de a îmbunătăți echilibrul între cerere și ofertă, permițându-le producătorilor să se adapteze la o piață care solicită o calitate superioară, și de a spori competitivitatea pe termen lung, în special în contextul unei concurențe globale crescute în urma negocierilor privind un acord comercial internațional, finanțând restructurarea, în mare parte, a plantațiilor viticole actuale

  4. Anii 1980

    Spre sfârșitul anilor 1980, stimulentele financiare pentru a abandona plantațiile viticole au fost consolidate cu scopul de a reduce producția

  5. 1976-78

    Organizarea pieței a devenit foarte intervenționistă, interzicerea plantarea viței-de-vie și introducând obligația de a distila excedentul

  6. 1962

    Prima organizare comună a piețelor (OCP)

Programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol

Programele de sprijinire a sectorului vitivinicol introduse în cadrul reformei OCP vitivinicole din 2008 au inclus inițial 13 măsuri. Reforma OCP din 2013 a pus capăt sprijinului acordat pentru distilarea alcoolului alimentar, pentru distilarea de criză și pentru îmbogățirea prin utilizarea mustului concentrat.

În compensație, a introdus ca măsură nouă inovarea în sectorul vitivinicol cu scopul dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii în domeniu. În plus, sporește acțiunile de promovare în țările UE, în vederea informării consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin și la sistemele UE care reglementează denumirile de origine și indicațiile geografice.

De asemenea, a extins restructurarea și reconversia plantațiilor viticole la replantarea plantațiilor viticole, acolo unde este necesar, în urma defrișării din motive sanitare sau fitosanitare.

Țările din UE producătoare de vin pot, în prezent, să ofere sprijin pentru următoarele măsuri:

  • promovarea în țări din afara UE;
  • informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil și la sistemele de calitate ale UE;
  • restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, inclusiv replantarea din motive sanitare sau fitosanitare;
  • recoltarea înainte de coacere;
  • fonduri mutuale;
  • asigurarea recoltelor;
  • investiții în întreprinderi;
  • inovare (pentru dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii);
  • distilarea subproduselor.

Alocările anuale de la bugetul UE se fac pentru fiecare stat membru în parte, ținând seama de trecerea anumitor state membre ale UE la schema de plată unică.

Sprijinul anual al UE pentru sectorul vitivinicol (în milioane de euro)
  2009 2010 2011 2012 2013 2014-2016 Din 2017
Bulgaria 16 21 22 27 27 27 27
Republica Cehă 3 4 4 5 5 5 5
Germania 23 31 32 39 39 39 39
Grecia 14 19 20 24 24 24 24
Spania 214 284 279 358 353 210 210
Franța 172 227 224 284 280 281 281
Croația           12 11
Italia 238 298 294 341 337 337 337
Cipru 3 4 4 5 5 5 5
Lituania 0,03 0,04 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05
Luxemburg 0,3 0,5 0,5 0,6 0,6    
Ungaria 17 23 24 29 29 29 29
Malta 0,2 0,3 0,3 0,4 0,4    
Austria 8 11 11 14 14 14 14
Portugalia 38 52 53 66 65 65 65
România 42 42 42 42 42 48 48
Slovenia 4 5 5 6 6 6 6
Slovacia 3 4 4 5 5 5 5
Regatul Unit 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3    

Autorizațiile pentru plantarea viței-de-vie

Autorizațiile pentru plantarea viței-de-vie se aplică de la începutul lui 2016. Ele le permit țărilor UE să gestioneze sistemul de autorizații pentru plantare gratuite și netransferabile la nivel național.

Normele definesc, de asemenea, mecanismul de garantare pentru plantări noi: autorizațiile sunt limitate la o creștere de cel mult 1 % a suprafeței de viță-de-vie dintr-o țară membră a UE pe an, cu posibilitatea ca țările să aplice, dacă acest lucru se justifică, limite la nivel național și regional sau pentru zone cu/fără denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată.

În cazurile în care cererile viticultorilor depășesc suprafața pusă la dispoziție de către țara respectivă, alocarea se poate face proporțional și/sau conform unuia sau multor criterii de prioritate alese de țara respectivă. Drepturile de plantare rămase din sistemul anterior pot fi transformate în autorizații până la data de 31 decembrie 2022. După această dată, țările UE pot pune la dispoziție suprafețele care corespund drepturilor de plantare rămase netransformate sub formă de autorizații de plantare suplimentare.

10 FEBRUARIE 2022
Information on planting authorisations requested and granted, and planted vine areas – 2021
English
(624.06 KB - PDF)
Descărcați

Acorduri comerciale

Pentru a facilita schimburile comerciale dintre UE și țările terțe, Comisia Europeană desfășoară negocieri bilaterale și multilaterale pe baza unui mandat de negociere al Consiliului European, care conduc la încheierea de acorduri bilaterale și de liber schimb

Denumiri de vinuri protejate

Baza de date eAmbrosia constă în registrul denumirilor de origine și al indicațiilor geografice protejate în UE, precum și în listele indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale țărilor din afara UE protejate în UE în conformitate cu acordurile bilaterale privind comerțul cu vin.

Informații pe aceeași temă

Sisteme de calitate

Temeiuri juridice

Sectorul vitivinicol este reglementat printr-un set legislativ compus dintr-un regulament de bază, regulamente delegate, regulamente de punere în aplicare, completate de orientări și interpretări juridice.

Listele legate de sectorul vitivinicol sunt tabele care conțin:

  • datele de contact ale organismelor oficiale responsabile și ale autorităților din sectorul vitivinicol;
  • informații referitoare la zonele viticole și la registre;
  • soiuri de viță-de-vie autorizate pentru producție și etichetare.

Publicarea acestor liste este obligatorie în temeiul legislației UE și vizează părțile interesate din interiorul și din afara UE.

Informații pe aceeași temă

Legislația vitivinicolă

Lista legată de sectorul vitivinicol din UE

10 OCTOMBRIE 2022
List of derogations to the maximum volatile acid content of wine
English
(367.63 KB - PDF)
Descărcați

Monitorizarea pieței

Observatorul pieței vinului conține cea mai recentă monitorizare a pieței axată pe producție, stocuri, comerț, zone și consum. De asemenea, conține informații cu privire la programele UE și naționale de sprijin în sectorul vitivinicol pentru analiză și evaluare.

Comitete

Comitetele de gestionare sectorială au fost înlocuite cu un comitet unic pentru organizarea comună a piețelor agricole.

Grupurile de dialog civil asistă Comisia Europeană și contribuie la organizarea unui dialog periodic cu părțile interesate în cadrul căruia se abordează toate aspectele legate de politica agricolă comună, inclusiv dezvoltarea rurală, precum și punerea sa în aplicare.