Combaterea schimbărilor climatice

Schimbările climatice și agricultura în UE

Agricultura joacă un rol pozitiv și important în atenuarea schimbărilor climatice: culturile, gardurile vii și arborii de pe terenurile agricole captează carbon din atmosferă prin fotosinteză, iar solurile gestionate corespunzător asigură stocarea carbonului.

În același timp însă, agricultura generează aproximativ 10 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE (438 994 tone metrice de CO2 echivalent în 2017), după sectorul energiei, al transportului, rezidențial și comercial. Practicilor agricole le sunt asociate în special două tipuri de gaze cu efect de seră:

• metanul (CH4) – rezultat din digestia animalelor, gestionarea gunoiului de grajd și cultivarea orezului;
• protoxidul de azot (N2O) – provenit din solurile agricole tratate cu îngrășăminte azotate de origine organică și minerală și din gestionarea gunoiului de grajd.

În UE, sectorul agricol și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 19 % între 1990 și 2017. În aceeași perioadă, emisiile de metan cauzate de fermentația enterică din sistemul digestiv al bovinelor au scăzut cu 21 %.

Prin intermediul politicii agricole comune (PAC), Comisia Europeană caută să se asigure că agricultura contribuie în mod semnificativ la politicile UE privind schimbările climatice.

Parte a Pactului verde european, strategia „De la fermă la consumator” trasează cadrul pentru tranziția către un sistem alimentar durabil, în care fermierii pot continua să acopere cererea de hrană a societății, protejând, în același timp, clima. PAC este instrumentul-cheie pentru sprijinirea fermierilor în această tranziție.

Acțiuni în domeniul PAC

PAC promovează sistemele agricole durabile din UE, ajutându-i pe fermieri:

• să furnizeze societății alimente sigure, sănătoase și produse în mod durabil;
• să obțină venituri stabile și echitabile, ținând cont de toată gamă de bunuri publice pe care le oferă;
• să protejeze resursele naturale, să sporească biodiversitatea și să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice.

Printr-o serie de norme și măsuri, PAC oferă sprijin pentru combaterea schimbărilor climatice în agricultură și silvicultură.

Ecocondiționalitatea

În temeiul normelor de ecocondiționalitate, plățile efectuate către toți beneficiarii PAC sunt legate de un set de cerințe legale în materie de gestionare (SMR) și de bune condiții agricole și de mediu (GAEC). Normele de ecocondiționalitate protejează resursele naturale supuse unei presiuni tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, iar normele specifice de protejare a solului – cum ar fi cerința privind acoperirea minimă a solului în temeiul GAEC 4 – contribuie la stocarea carbonului.

Plățile directe pentru înverzire

În temeiul normelor PAC actuale, fermierii primesc plăți directe pentru înverzire atunci când întrețin pajiști permanente, au culturi diversificate și alocă 5 % din terenul arabil zonelor de interes ecologic (ZIE).

Cerința privind pajiștile permanente poate contribui la conservarea carbonului organic în sol, iar unele dintre variantele de zone de interes ecologic – cum ar fi marginile câmpurilor, agrosilvicultura și stratul vegetal – pot contribui, de asemenea, la sechestrarea carbonului.

Dezvoltarea rurală

Unul dintre cele șase domenii prioritare ale dezvoltării rurale (care reprezintă cel de-al doilea pilon al PAC) este „promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și forestier”. În cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, țările UE pot contribui la acest domeniu prioritar prin măsuri care:

• să faciliteze furnizarea și utilizarea surselor regenerabile de energie;
• să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și a celor de amoniac din agricultură;
• să încurajeze sechestrarea și conservarea carbonului în agricultură și silvicultură.

Țările UE pot direcționa o serie de măsuri către combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Exemple:

• măsuri de agromediu și climă (AECM), prin care fermierii se pot angaja să adopte practici și sisteme de gestionare care protejează clima, cum ar fi agroecologia sau agrosilvicultura;
• investiții în active fizice direcționate către instalații de depozitare a gunoiului de grajd care reduc emisiile de amoniac;
• măsuri de sprijinire a dezvoltării forestiere și a gestionării pădurilor care consolidează rolul important al pădurilor în sechestrarea carbonului;
• o măsură de gestionare a riscurilor care poate fi utilizată pentru a sprijini fondurile mutuale pentru fenomene climatice nefavorabile;
• măsuri de cooperare, transfer de cunoștințe și servicii de consiliere care încurajează cunoașterea și inovarea pentru practicile agricole relevante pentru climă.

Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală facilitează schimbul de cunoștințe și cooperarea în domeniul bioeconomiei și al combaterii schimbărilor climatice în zonele rurale.

PAC 2023-2027

PAC 2023-2027 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Ea aduce agricultura mai aproape de ambițiile în materie de climă ale Pactului verde european.

Obiectivele specifice ale PAC

Pe baza propunerilor Comisiei, unul dintre cele zece obiective specifice ale noii PAC 2023-2027 se concentrează pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea, precum și pe dezvoltarea utilizării și furnizării de energie durabilă în agricultură.

Planurile strategice PAC

În planurile lor strategice PAC, țările UE pot contribui la atingerea obiectivelor UE în materie de climă prin vizarea nevoilor și a potențialului lor național. Ele dispun de mai multă flexibilitate, putând să conceapă intervenții în funcție de cerințele locale și regionale pentru adaptarea la schimbările climatice și să valorifice posibilitățile de reducere a emisiilor din propriul sector agricol.

O nouă arhitectură verde

PAC 2023-2027 include o nouă arhitectură verde, care sporește oportunitățile în ceea ce privește o agricultură mai benefică pentru climă. De exemplu, condiționalitatea sporită include cerințele existente, precum protecția pajiștilor permanente, dar într-o formă consolidată și raționalizată. De asemenea, prevede cerințe cum ar fi protecția turbăriilor și a zonelor umede. În plus, o parte semnificativă a bugetului PAC pentru perioada 2023-2027 este dedicată programelor ecologice având potențialul de a sprijini practicile voluntare ale fermierilor care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea emisiilor. În ianuarie 2021, Comisia a publicat o listă orientativă a programelor ecologice, care cuprinde și o serie de practici benefice pentru climă. Mai mult, sprijinul pentru dezvoltarea rurală continuă să finanțeze plățile pentru gestionarea terenurilor, investițiile, consolidarea cunoștințelor, inovarea și cooperarea relevante pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

Monitorizarea progreselor

Prin intermediul cadrului comun de monitorizare și evaluare, Comisia colectează o varietate de indicatori de date privind agricultura și schimbările climatice. Portalul de date agroalimentare al Comisiei include tablouri de bord cu indicatorii cei mai relevanți despre mediu și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice precum și despre schimbările climatice și calitatea aerului.

Cadrul comun de monitorizare și evaluare facilitează, de asemenea, o serie de evaluări și studii externe care măsoară performanța PAC. În iunie 2021, Comisia a publicat o evaluare independentă care măsoară impactul PAC asupra schimbărilor climatice și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

PAC 2023-2027 include un cadru consolidat de monitorizare și evaluare a performanței, care facilitează o mai mare responsabilitate și tranziția către un model de performanță bazat pe rezultatele înregistrate.

Cunoaștere, cercetare și inovare

Prin finanțarea cercetării și a inovării, Comisia sprijină dezvoltarea unor sisteme moderne de agricultură și silvicultură, care pot contribui la combaterea schimbărilor climatice, rămânând în același timp productive și profitabile. De exemplu, misiunea Orizont Europa privind sănătatea solului încearcă să valorifice potențialul solului de a atenua efectele schimbărilor climatice.

Sistemul de consiliere agricolă împărtășește noi cunoștințe și bune practici, ajutându-i pe fermieri să pună în aplicare soluții adecvate pentru situațiile lor specifice.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI) reunește grupuri de reflecție, grupuri operaționale, proiecte, publicații și evenimente pentru a promova inovarea în agricultură și în combaterea schimbărilor climatice. Printre domeniile prioritare se numără stocarea carbonului prin culturile arabile, agrosilvicultura, reducerea emisiilor în sectorul creșterii bovinelor și utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrul fermelor.

Temei juridic

Ecocondiționalitatea este reglementată de normele privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune – Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 și Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

Normele privind plățile directe pentru înverzire sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014.

Sprijinul UE pentru dezvoltare rurală este acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.