Pentru a obține o bere excelentă, calitatea apei este primordială. Apa utilizată pentru „Münchener Bier” IGP este extrasă din pânza freatică de adâncime, din solul stâncos al orașului. Renumita calitate a berii din München este unul din motivele pentru care orașul este vizitat în fiecare an de peste 6 milioane de turiști.
Această bere este produsă sub diverse forme, de la blondă („Helles”) la brună („Doppelbocks”), fiecare cu propria aromă specifică.
Origini
Ați auzit poate de „Reinheitsgebot” – legea privind puritatea berii? De sute de ani, aceasta prevede că berea germană nu poate avea ca ingrediente decât orzul, apa și drojdia. Münchenul a introdus propria sa lege în 1487, cu 29 de ani înainte de legea bavareză care avea să devină standardul german!
Berea de calitate a jucat un rol important în istoria orașului – la un moment dat, a fost chiar cât pe ce să declanșeze o revoluție. În 1844, oamenii s-au împotrivit atât de violent creșterii taxei pe bere, încât se vorbea deja despre căderea monarhiei. Acum, berea de München este atât de renumită, încât peste șase milioane de vizitatori vin în fiecare an să o deguste la vestitul Oktoberfest.
Berea de München are mai multe varietăți cu arome unice, de la berea blondă aurie „Helles” la cea brună, „Doppebocks”, toate cu o calitate la care se muncește de peste 500 de ani.
Producție
Pentru a obține o bere bună, calitatea apei este esențială. Fabricile de bere din München folosesc apa din pânzele freatice de adâncime aflate chiar sub oraș. Apa este extrasă dintre straturi de ardezie formate în urmă cu milioane de ani.
Apoi este amestecată cu fragmente grosiere de cereale malțificate. Lichidul rezultat este amestecat continuu și încălzit la diferite temperaturi. Astfel se activează enzimele din malț, ceea ce face ingredientele mai solubile.
Lichidul se limpezește prin filtrare sau sedimentare, apoi se adaugă hameiul, iar noul amestec se fierbe timp de aproximativ 1-2 ore. Fierberea separă substanțele din hamei și scoate la iveală aromele acestuia, eliminând proteinele care ar strica gustul și chiar berea „Münchener Bier IGP”.
După separarea de masa solidă rămasă, lichidul este răcit și pus în vase de fermentație în care se adaugă cu grijă drojdia. Toate culturile de drojdie utilizate în berea de München sunt dezvoltate dintr-o singură celulă de drojdie, pentru a avea caracteristici identice. Prima fază de fermentație durează între 4 și 8 zile. Drojdia transformă zahărul din malț dizolvat într-o treime alcool și o treime dioxid de carbon. Restul este malț nefermentat, care va determina aroma și caracteristicile berii.
După prima fază de fermentație, drojdia se elimină și berea este pusă în rezervoare. Așa începe a doua fază de fermentație, în care berea se maturează treptat și se îmbogățește cu dioxidul de carbon produs în mod natural. După 4-11 săptămâni, berea capătă aroma finală și poate fi transferată în sticle sau butoaie.
Informații suplimentare
Münchener Bier IGP – Instrumentul juridic