Raportul
Comisia Europeană analizează modul în care se poate valorifica potențialul producției de plante proteice din UE, răspunzând astfel nevoilor fermierilor, producătorilor și consumatorilor.
Producția și aprovizionarea cu proteine vegetale pentru sectorul agroalimentar au stimulat în mod repetat dezbaterea politică la nivelul UE. Raportul privind dezvoltarea sectorului proteinelor vegetale în Uniunea Europeană examinează situația cererii și ofertei pentru proteinele de origine vegetală din UE și analizează posibilitățile de a dezvolta în continuare producția acestora într-un mod pertinent din punct de vedere economic și ecologic. Raportul rezumă, de asemenea, analiza sectorului proteinelor din UE efectuată de Comisie.
Context
În februarie 2018 a fost lansat un sondaj în rândul părților interesate menit să evalueze situația actuală din UE. Ulterior, Comisia a organizat patru ateliere pe tema proteinelor vegetale pentru a discuta despre cercetare și inovare, practicile agronomice și beneficiile pentru mediu, lanțul de aprovizionare din sector în UE și cererea pe diferite segmente de piață. Raportul a fost prezentat și discutat în noiembrie 2018, în cadrul unei conferințe la nivel înalt.
Cele mai comune plante bogate în proteine sunt boabele de soia, leguminoasele (pentru boabe și furaje) și plantele oleaginoase. O sursă de aminoacizi pentru animale, proteinele vegetale reprezintă o componentă vitală a hranei acestora și, prin urmare, sunt esențiale pentru agricultura UE. În plus, acestea sunt consumate din ce în ce mai mult și de oameni, rata anuală de creștere la nivel mondial fiind de aproape 7 %. Cu toate acestea, UE înregistrează un deficit major în ceea ce privește proteinele vegetale, fiind nevoită să importe cea mai mare parte a acestora pentru a acoperi nevoile sectorului agricol al UE.
Dezvoltarea în continuare a producției de proteine vegetale în UE poate aduce nu numai beneficii economice fermierilor și producătorilor de alimente și furaje, ci și multe avantaje pentru mediu și climă. În special, culturile proteice contribuie la fixarea azotului din atmosferă în sol și, prin urmare, joacă un rol important în menținerea unui ciclu mai sustenabil al azotului.
Cu toate acestea, au fost deja identificate unele dificultăți în dezvoltarea sectorului plantelor proteice din UE, printre care:
- condițiile agronomice din Europa, care nu sunt optime pentru producerea proteinelor vegetale pe scară largă;
- rentabilitatea economică a acestor culturi în Europa;
- competitivitatea culturilor proteice din UE în comparație cu proteinele vegetale importate;
- concurența pentru terenurile arabile;
- lacunele în domeniul cercetării în ceea ce privește reproducerea, practicile agronomice și diferitele tipuri de utilizări.
Politica agricolă comună prevede deja o serie de măsuri care au încurajat, direct sau indirect, producția de proteine vegetale în UE în ultimii ani. Ea include măsurile de ecologizare care promovează zonele de interes ecologic și diversificarea culturilor, sprijinul cuplat facultativ, precum și cercetarea și inovarea, de exemplu, prin intermediul grupului tematic PEI-AGRI.
Conferința la nivel înalt
Pe 22 și 23 noiembrie 2018, raportul a fost prezentat și discutat în cadrul unei conferințe la nivel înalt organizate în Austria, la Viena. Președinția austriacă a UE s-a numărat printre organizatori, iar Parlamentul European a contribuit la dezbatere.
Sondajul în rândul părților interesate
Pregătirile pentru raportul privind dezvoltarea sectorului proteinelor vegetale în Europa au început cu un sondaj în rândul părților interesate. Rezultatul său a arătat un mare interes față de acest subiect peste tot în UE. În total au răspuns la chestionar peste 440 de experți în domeniu din 26 de state membre. Sondajul a confirmat, de asemenea, că dezvoltarea sectorului proteinelor vegetale în Europa ar trebui să fie un efort comun al autorităților, agricultorilor și industriei.
