Despre plățile de bază

Plata de bază este o schemă de sprijin pentru veniturile agricultorilor. Există două tipuri de scheme:

• Schema de plată de bază (BPS)
• Schema de plată unică pe suprafață (SAPS), o schemă de tranziție simplificată.

Schema de plată de bază

Schema BPS are la bază drepturile la plată alocate fermierilor. În primul an de aplicare a BPS, fermierilor eligibili le-au fost alocate drepturi la plată. În general, se acorda un drept la plată pentru fiecare hectar eligibil (deși unele țări ale Uniunii Europene au limitat numărul drepturilor la plată care puteau fi alocate). Sprijinul prin BPS este apoi acordat anual fermierilor care au drepturi la plată, în momentul „activării” acestor drepturi. Activarea se face anual prin declararea hectarelor eligibile, cu numărul aferent de drepturi la plată.

Sprijinul prin BPS este apoi acordat anual fermierilor care au drepturi la plată, în momentul „activării” acestor drepturi. Activarea se face anual prin declararea hectarelor eligibile, cu numărul aferent de drepturi la plată. Plata reală se acordă fermierilor activi pe baza activării drepturilor la plată pe care aceștia le dețin și se calculează în raport cu terenul eligibil pe care ei îl declară.

Toate drepturile alocate unui fermier au aceeași valoare, dar țările UE au dreptul să stabilească diferențe în ceea ce privește valoarea drepturilor între agricultori. În acest caz, se ia în considerare nivelul anterior al plăților alocate fiecărui fermier (sau valoarea drepturilor deținute de acesta în cadrul schemei de plăți directe anterioare), pentru a se evita diferențele prea mari în ceea ce privește nivelul de sprijin.

Totuși, întrucât unul dintre obiectivele PAC este îndepărtarea de aceste referințe istorice, țările UE care adoptă această abordare au convenit să reducă progresiv diferențele în ceea ce privește valoarea drepturilor și să aducă aceste valori mai aproape de media UE. Acest proces este adesea denumit „convergență internă”. În cadrul noii PAC, aceste țări vor trebui să continue să reducă aceste diferențe și să se asigure că, în 2026, toate plățile au o valoare de cel puțin 85 % din medie.

Schema de plată unică pe suprafață

Bulgaria, Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia utilizează SAPS în locul BPS. SAPS este o măsură tranzitorie care decurge din tratatele de aderare ale acestor țări.

SAPS nu prevede drepturi la plată – sprijinul este plătit doar pe baza hectarelor eligibile declarate de fermieri, iar nivelul este același pentru toate hectarele din țară.

Alte plăți de sprijin pentru venit

Plata de bază este completată de alte plăți de sprijin pentru venit, dedicate anumitor aspecte sau tipuri de beneficiari. Printre acestea se numără plățile pentru tinerii fermieri, plățile de „înverzire” și schemele suplimentare opționale pe care țările UE pot alege să le aplice.

Noua PAC: 2023-2027

În iunie 2021, în urma unor negocieri ample între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, s-a ajuns la un acord privind reforma politicii agricole comune (PAC). Acest acord a fost adoptat oficial la 2 decembrie 2021, iar noua PAC va începe la 1 ianuarie 2023.

În cadrul noii PAC, sistemul actual de sprijin pentru venit va fi modificat. Se vor lua măsuri pentru a se asigura o distribuție mai echitabilă a sprijinului financiar în rândul fermierilor și al lucrătorilor din întreaga UE. Până în 2023 continuă să se aplice măsurile actuale de sprijin pentru venit, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de tranziție privind PAC.

Retragerea Regatului Unit din UE

În conformitate cu articolul 137, alineatul (1), al doilea paragraf din Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit, începând cu anul de cerere 2020, legislația UE privind plățile directe nu se aplică Regatului Unit. În perioada de tranziție stabilită prin acordul respectiv (adică pentru anul de cerere 2020), articolele 107-109 din Tratatul privind funcționarea UE (privind ajutoarele acordate de țările UE) nu se aplică în ceea ce privește schema de plăți directe pe care Regatul Unit ar urma să o aplice, cu condiția ca o astfel de schemă să fie echivalentă cu schema UE de plăți directe prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Acordul de retragere stabilește, de asemenea, limita financiară care se aplică oricărei astfel de scheme de plăți directe din Regatul Unit în cursul perioadei de tranziție.